Ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa academicianului Cicerone Rotaru

Luni, 30 mai, la ora 11:00, în Aula Magnifica, Senatul ULIM va acorda titlul de Doctor Honoris Causa academicianului Cicerone Rotaru, profesor și inginer silvic, singurul român membru al Academiei de Științe Agricole din Franța, membru al Academiei de Științe din New York, întemeietorul unei științe noi în domeniul forestier, care pleacă de la conceptul global bazat pe studii interdisciplinare în apărarea mediului. Contribuția domniei sale în crearea unor conexiuni între silvicultura românească și cea de peste hotare este mai mult decât meritorie.

Prof. H.C. dr. ing. Cicerone Rotaru, deținător al unor importante distincții și premii internaționale (Cavaler al Ordinului Național de Merit, Franța; Ofițer al Meritului Agricol, Franța; Ofiţer al Ordinului Naţional „Serviciul Credincios” al României, ș.a.), este cunoscut în lumea întreagă și se bucură de o mare popularitate științifică.

Deși stabilit de mulți ani în Hexagon, savantul păstrează legătura cu Țara și nu-și uită rădăcinile românești.

Scurt rezumat al biografiei academicianului Cicerone Rotaru

Născut la 28 iulie 1926 la Vaslui, România, cetățean al României și al Franței, a copilărit pe pământurile Basarabiei, tatăl dumnealui, Gheorghe Rotaru, fiind profesor de limbă latină și de limbă română la Călărași și Chișinău.

După decesul tatălui în 1937, Cicerone Rotaru se întoarce în România cu mama sa, unde supraviețuiește războiului, între anii 1945-1949, studiază la Institutul Politehnic din București, Facultatea de Silvicultură, obține titlul de inginer forestier.

Își asumă pe rând diferite funcții, care l-au propulsat în cariera profesională:

1950-1952: inginer titular la Institutul de Studii și Construcții Forestiere, București;

1952-1974: asistent, apoi conferențiar și profesor, în învățământul forestier superior la București și Brașov.

În 1953, la doar 27 de ani, devine rector al Institutului Forestier din Brașov.

În 1971, obține titlul de doctor în științe agrosilvice, specialitatea silvicultură.

În perioada 1974-1976, activează ca profesor la Universitatea din Constantin, Algeria.

După experiența algeriană se stabilește definitiv cu traiul în Franța, unde ocupă de-a lungul anilor diferite funcții în calitate de inginer-cercetător, șef de proiect, profesor asistent la Școala Națională de  Ingineri Forestieri de la Nogent-sur-Vermisson și din 1991, la Școala Națională de Geniu Rural, de Ape și Păduri de la Nancy, Franța.

În noiembrie 1998, Cicerone Rotaru devine membru-corespondent al Academiei de Agricultură a Franței, iar în decembrie 2002 – membru titular al Academiei de Științe din New York.

Academicianul Cicerone Rotaru a fost decorat cu multiple distincții: Medalia de onoare americană Franklin (1987), pentru lucrări importante realizate în domeniul interacțiunilor dintre silvicultură și recoltarea mecanizată a lemnului; Cavaler (1990) apoi Ofițer (1998) al Ordinului de Merit Agricol al Franței, pentru servicii deosebite în domeniul forestier-agricol al Franței cât și în cel internațional. Este decorat cu Medalia de Aur a orașului Puteaux (La Defense), Franța, pentru merite deosebite cetățenești (1995).

În 2001 Domnul Rotaru este decorat cu Ordinul Național al României ”Serviciul Credincios” pentru realizarea unor lucrări de referință în domeniul științific forestier. Cicerone Rotaru este autor a circa 60 de lucrări științifice în limba română, publicate între anii 1950 și  1974.

Între anii 1974 și 2003 Cicerone Rotaru publică circa 60 lucrări, care au consacrat autorul în Franța, dar și în plan internațional, în domeniul de cercetare interdisciplinară: silvicultură, exploatare forestieră, economie și protecția mediului. Lucrările apar în limbile franceză, germană, italiană și engleză.

Serviciul de Marketing și Comunicare, ULIM


27.05.2016